Cafeneaua Iuliei

Sfaturi, idei, recomandari

De ce divorțează oamenii?

E o întrebare pe care mi-o puneam adesea la un moment dat, cu puțin înainte de a mă căsători. Cupluri ce păreau solide, frumoase, îndrăgostite, perfecte… Și la un moment dat…

E o întrebare pe care mi-o puneam adesea la un moment dat, cu puțin înainte de a mă căsători. Cupluri ce păreau solide, frumoase, îndrăgostite, perfecte… Și la un moment dat zbang! venea anunțul fatidic: s-au despărțit.

Zilele acestea am aflat de un nou divorț. De fapt, cred că am fost ultima care a aflat, pentru că respectivii au divorțat deja de mai bine de doi ani, din câte am înțeles.

Am lucrat cu ei la un moment dat. Frumoși și tineri amândoi, proaspăt căsătoriți. Repede, a venit și copilul. Mi se păreau cu adevărat cuplul perfect. Și s-au despărțit.

Așa cum s-au despărțit cred mare parte dintre cuplurile pe care le cunosc. Povestea e așa de simplă și îmi pare atât de cunoscută: se cunosc, se iubesc, se căsătoresc… Apoi apare (sau nu) un copil, mai apare și al doilea. Și unul dintre ei își dă seama că nu mai poate, că omul lângă care stă nu mai este poate același cu cel căruia i-a jurat iubire eternă, că el nu mai este poate același ca în momentul în care a jurat iubire eternă…

E bine, e rău? Nu știu. E bine în măsura în care ambii parteneri și-o doresc, în care divorțul apare ca o consecință firească a ceva ce nu mai merge, ca o eliberare. E rău în măsura în care doar unul are nevoie de libertate și celălalt rămâne agățat, prizonier în vechea viață sau în cea nouă, fără să știe prea bine ce vrea, încotro s-o apuce, către ce (sau poate către cine?) să se îndrepte.

Așa că nu e bine și nici rău. E deja parte din viață. Dar mie îmi pare rău în continuare de fiecare dată când aud de divorțul unui cuplu frumos, care mi se părea perfect… Parcă de fiecare dată se destramă un pic din poveștile cu Ilene Cosânzene și Feți Frumoși, în care ei au trăit fericiți până la adânci bătrâneți…

Sau poate că povestea ar trebui să fie reinventată, iar Făt Frumos ar trebui să divorțeze la un moment dat de Ileana Cosânzeana. Uite-așa, pentru ca romantici incurabili așa ca mine să nu mai sufere la maturitate, când află de vreun divorț.

Niciun comentariu despre De ce divorțează oamenii?

Americanul Linistit de Graham Greene

Cartea Americanul liniștit (de aici mai poți cumpăra cartea) este rezultatul celor 4 ani petrecuți de Graham Greene în Indochina colonială, în calitate de corespondent de război pentru două reviste: The Times și Le Figaro. Poveste…

americanul_linistitCartea Americanul liniștit (de aici mai poți cumpăra cartea) este rezultatul celor 4 ani petrecuți de Graham Greene în Indochina colonială, în calitate de corespondent de război pentru două reviste: The Times și Le Figaro. Poveste de dragoste și roman de război în același timp, Americanul Liniștit a fost publicat pentru prima dată în anul 1955.

„Americanul linistit” este, așa cum spuneam, o poveste de dragoste, cea între o localnică frumoasă și discretă, Phuong, și Thomas, jurnalistul englez nu foarte tânăr, corespondent de război.  Avem de fapt de-a face cu un triunghi amoros, pentru că lor li se adaugă Pyle, „americanul linistit”, tanar, cu diploma universitara (in mod ironic jurnalistul englez-povestitor nu isi aminteste ce fel de diploma).

Cele trei personaje sunt vegheate de undeva dintr-un colț de sora mai mare a lui Phuong, care este mai degrabă de acord ca  Phuong să trăiască împreună cu tânărul Pyle, capabil să îi ofere viata de care are nevoie.

Ascultându-și sora, Phuong se hotărăște să îl părăsească pe  Thomas pentru americanul linistit, dar acest lucru nu este de durată, pentru ca Pyle cel aparent naiv și liniștit, se va afla în spatele unor atacuri cu bomba, ce se vor solda cu masacrarea localnicilor civili, acesta fiind în cele din urmă ucis, și cu ajutorul lui Thomas.

Dupa moartea lui Pyle, viața continuă pentru Phuong si Thomas – aceștia rămân împreună de parcă evenimentele din ultimul timp nu au avut loc. Finalul …. nu o să ți-l spun.

Acesta, deși este unul așteptat, nu mi-a dat acea impresie de happy ending – ci doar pe aceea că lucrurile revin la normal.

Dacă vrei să o citești, eu îți recomand varianta engleză…

De aici o poți lua în română

Vezi prețul în engleză

1 comentariu pentru Americanul Linistit de Graham Greene

De ce Cafeneaua Iuliei?

Ei bine, pentru că încă de mică am visat să îmi deschid o … cafenea! Și acum îmi doresc, dar cum proiectul nu este pentru moment unul pe care să…

Ei bine, pentru că încă de mică am visat să îmi deschid o … cafenea!

Și acum îmi doresc, dar cum proiectul nu este pentru moment unul pe care să îl pot realiza, o să mă mulțumesc cu o cafenea… virtuală.

Un spațiu în care îmi doresc să povestesc despre diverse întâmplări din viața de zi cu zi, despre ultimele lecturi și despre orice altceva îmi mai trece prin cap, totul la o cafea caldă și aromată. Da, îmi doresc să fac din această cafenea virtuală un spațiu primitor, în care să reveniți cu drag :).

Niciun comentariu despre De ce Cafeneaua Iuliei?

Câte articole se pot scrie în fiecare zi

Type on the field below and hit Enter/Return to search