Am tot citit în ultimul timp despre diferite tehnici de citire rapidă, sau speed reading, de care sunt sigură că ai auzit și tu. Cu ajutorul acestora ajungi să citești o carte în câteva ore sau chiar mai repede.

Scopul este acela de a … citi cât mai mult. Evident :).

Am reținut și câteva idei, gen aceea de a mesteca gumă sau chiar a mânca în timp ce citești, pentru a da gurii o ocupație, să scanezi cuvintele, să fixezi un întreg grup de cuvinte, încercând apoi să vezi dacă ai înțeles ceva…

Citirea rapida… nu e pentru mine 🙂

Cred că avem cu toții o formă de citire rapidă în reflex, eu cel puțin pot scana un articol pe net și să știu, în mare, despre ce a fost vorba (poate și articolul de față e scanat în același mod de către persoanele care îl citesc), dar este ceva personal, care a venit de la sine și nu am o tehnică propriu-zisă de citire rapidă.

Totuși, în majoritatea cazurilor, cititul înseamnă pentru mine un moment de relaxare, în care îmi place să fiu liniștită și să am momente în care mă gândesc la ceea ce am citit. Așa că prefer să o fac pe îndelete, fără grabă. Când mă grăbesc, îmi găsesc alte activități :).

Sunt conștientă că nu voi citi toate cărțile sau articolele care apar, nici măcar în domeniul meu și prefer să mă bucur de citit, nu să devin un soi de mașină care citește și înțelege rapid lucrurile. Sau dacă reușesc să ating performanțe remarcabile în ceea ce privește rapiditatea cu care citesc (căci de multe ori am constatat că citesc destul de repede), acest lucru să se întâmple în mod natural.

Așa că… Aplicarea diverselor tehnici de citire rapidă mi se pare obositoare și robotizantă, categoric nu pentru mine.

Tu ce părere ai?

P.S. Un articol fain despre tehnicile de citire rapidă am găsit aici. Și m-am bucurat că suntem, în mare, de aceeași părere :).