Cafeneaua Iuliei

Sfaturi, idei, recomandari

5 idei de amenajare a balconului, micul tău refugiu din apartamentul de bloc

Unul dintre locurile mele preferate din apartament este balconul, care momentan suferă o reorganizare – fiind toamnă se pregătește să depoziteze lucruri mai degrabă decât să servească drept spațiu de…

Unul dintre locurile mele preferate din apartament este balconul, care momentan suferă o reorganizare – fiind toamnă se pregătește să depoziteze lucruri mai degrabă decât să servească drept spațiu de relaxare.

Puțină lume am observat că își amenajează balconul în România – deși din câte am văzut eu numărul este în creștere – multă lume însă visează la un balcon frumos. E drept că la noi balcoanele sunt și foarte mici.

Când am timp la dispoziție îmi place să caut și idei de amenajare, inclusiv pentru balcon, iar astăzi am găsit câteva faine, pe care o să le trec aici.

Un balcon nu foarte mare, amenajat destul de simplu, dar de efect. Imi plac pernuțele verzi și floricelele acelea:

balcon-pernute-verzi

Amenajare-balcon-cu-pernute

Un alt balcon care mi-a plăcut mult prin simplitatea și naturalețea sa, și care cred că poate să fie inspirație și pentru unul dintre balcoanele apartamentelor românești, care în marea majoritate nu sunt extrem de spațioase, dimpotrivă. Îmi place mult ideea de a aduce cărți și de a amenaja aici un fel de mini-bibliotecă, dar și contrastul creat de acel fotoliu galben:

amenajare-simpla-balcon

Balcon amenajat simplu

Și un balcon cu muuultă verdeață, îmi amintește cumva de Park Lake Mall. Nu știu cât de comodă o fi acea băncuță, dar zău că mi-ar plăcea să îmi beau cafeaua aici:

amenajare-balcon-verdeata

Balcon amenajat cu verdeata

Aici e doar o idee, un colț de balcon care iarăși îmi place mult. Cred că ar merge aplicată și undeva la țară, într-o zonă a exteriorului casei ferită de ploaie:

idee-amenajare-balcon

Idee amenajare mini-bar balcon

Și un balcon-birou la care am visat și eu, până ce al meu V. mi-a explicat că nu e o idee fezabilă, majoritatea anului fiind frig în această zonă a casei:

balcon-birou

Balcon-birou

1, 2, 3, 4, 5

2 comentarii la 5 idei de amenajare a balconului, micul tău refugiu din apartamentul de bloc

Câte articole se pot scrie în fiecare zi

Am lucrat timp de mai bine de 4 ani într-o agenție SEO. Jobul meu presupunea identificarea problemelor tehnice ce puteau împiedica sau îngreuna indexarea unui site și dezvoltarea conținutului web…

Am lucrat timp de mai bine de 4 ani într-o agenție SEO. Jobul meu presupunea identificarea problemelor tehnice ce puteau împiedica sau îngreuna indexarea unui site și dezvoltarea conținutului web în așa fel încât anumite cuvinte sau mai degrabă expresii vizate să urce în motoarele de căutare.

Partea de conținut web era punctul meu forte, scriam cu ușurință o mulțime de articole, în cele mai diverse domenii, în limba franceză în special, și chiar îmi plăcea să o fac. Scopul final era ca afacerea ce deținea site-ul pe care îl gestionam să urce.

articole-continut-web

Cate articole sau cat continut web putem scrie zilnic?

 

În timpul liber, lucrând încă în agenție, mi-am făcut un blog, ulterior încă unul. Apoi mi-am dat demisia și am început să lucrez ca freelancer, modificările algoritmilor Google în sensul valorizării conținutului și propria pasiune pentru scris (am terminat, până la urmă, o facultate umanistă) și-au spus cuvântul și am migrat către content writing.

Cred că e inutil să spun că am scris mii de texte de-a lungul timpului, pe teme din cele mai diverse, pentru că abia atunci când am avut blogul meu și micul meu business am putut să aleg despre ce scriu sau cu cine lucrez.

Cum scriem 50 de articole pe zi

Mai ales în agenție, au fost și perioade de vârf, în care am scris mult, foarte mult. Și totuși, recordul meu este de 20 articole pe zi (în română, dar și în franceză), poate ceva mai multe în anumite perioade… și îl consider unul foarte bun.

La un moment dat am descoperit blogul lui Alex, care este content writer, și acest articol, în care include câteva sfaturi în legătură redactarea a 50 de articole pe zi.

Wow! Mi-am spus. Nu am încercat și rămâne un mister pentru mine dacă se pot sau nu se pot scrie atât de multe articole. Dacă EU pot să le scriu. La prima vedere nu cred că aș putea, chiar dacă aș scrie articole ceva mai scurte (de 250 până la 400 de cuvinte să spunem și nu articole specializate, ci mai degrabă cu o tematică generală, în care îmi dau cu părerea în legătură cu subiecte diverse, așa cum o fac acum).

Am și eu imaginație și îmi fac planuri pentru fiecare zi în parte, dar nu mă văd în stare să scriu atât de mult. Și nici nu mi-am propus vreodată, recunosc, mi se pare că și așa scriu destul de mult.

Eu am nevoie și de perioade de pauză, de momente în care să mă gândesc la un fel de strategie pentru mai departe, chiar și pentru bloguri, chiar și în condițiile în care pe fiecare în parte scriu din pasiune și nu cu gândul la vreun câștig.

Da, știu că vin și ceva bani, dar în principal le-am creat ca pe un spațiu de respiro, unde scriu fără deadline-uri impuse de nimeni, fără constrângeri de vreun fel, fără nimic impus din afară. Un spațiu (sau 3, da 🙂 ) în care pot să vorbesc despre greșeli, să testez fără să-mi fie frică să nu cumva să stric ceva, să povestesc despre ce vreau eu, fără restricții sau constrângeri, altele decât cele autoimpuse.

Alex însă e diferit, iar articolele lui sunt decente, bune chiar. Da, știu foarte bine să e mai ușor să scrii despre subiecte banale decât pe un subiect anume sau să prelucrezi în paralel și o mulțime de imagini (așa cum o fac eu pe Blog de București), însă munca lui mi se pare în continuare admirabilă.

Eu observ la mine un fel de uzură după o perioadă de scris, după câteva articole redactate am nevoie să mă deconectez, să mă plimb, să mă întâlnesc cu cineva. Să trăiesc până la urmă.

Asta nu mă împiedică să îl admir pe Alex și să mă gândesc la propriile limite din acest punct de vedere…

Sunt curioasă: dacă ai un blog sau un job în zona redactării de conținut, fie el web sau tradițional, cât reușești să scrii pe zi? Îți pui serios problema cantității? Care crezi că e o limită acceptabilă pentru cineva în ceea ce privește numărul de articole scrise?

4 comentarii la Câte articole se pot scrie în fiecare zi

O vizită la librăria Cărturești Brașov

Aceeași atmosferă caldă și primitoare, ce îmi era deja familiară, pentru că am poposit de multe ori la librăria aflată vizavi de Piața Sfatului, m-a așteptat în această toamnă la…

Aceeași atmosferă caldă și primitoare, ce îmi era deja familiară, pentru că am poposit de multe ori la librăria aflată vizavi de Piața Sfatului, m-a așteptat în această toamnă la Librăria Cărturești din Brașov.

Urcând către cartierul Șchei de pe strada Mureșenilor, în drum spre o cofetărie pe care nu o ratez când ajung la Brașov – Vatra Ardealului – am poposit din nou la Cărturești.

Era o dimineață senină de noiembrie – joi sau vineri, nu îmi amintesc foarte bine. Librăria avea puțini vizitatori și era de așteptat să fie așa, având în vedere faptul că eram în cursul săptămânii.

Intrarea mi se pare mie că seamănă oarecum cu cea a Caruselului (probabil și datorită dispunerii pe două etaje), deși nu este nici pe departe atât de spectaculoasă. Este însă, cu siguranță, caldă și prietenoasă:

1-Intrare-Carturesti

Carturesti Carusel intrare

Înaintând un pic se vede mai mai bine și o parte din etaj. La parter avem discuri și romane, suveniruri și acele globuri de iluminat ce răspândesc o lumină blândă, ce contribuie cu siguranță la atmosfera caldă.

2-LIbraria-Carturesti-Brasov

Atmosfera caldă în librăria Carturesti Brasov

Etajul este destinat copiilor, precum și diferitelor cărți practice și de dezvoltare personală.

Imagine-de-sus-Carturesti

Imagine de sus – Carturesti Brasov

Și are și micul colțișor de citit, foarte simplu, auster aproape, care îmi place tare mult, iar de câte ori am ceva mai mult timp la dispoziție, stau câteva minute aici, pentru a răsfoi o carte, înainte de a mă hotărî să o cumpăr.

3-Loc-de-citit-Carturesti

Coltul de citit – Carturesti Brasov

Anul trecut erau aici perne mari și foarte confortabile, acum sunt câteva scaune pe care nu le-am testat, pentru că nu am avut timp să rămân. Am cumpărat două cărți și am plecat, știind deja că voi ajunge cu prima ocazie din nou aici.

1 comentariu la O vizită la librăria Cărturești Brașov

Ne definește personalitatea locul în care ne naștem?

M-am născut la Constanța, dar am trăit în București mai mult de jumătate din viața mea. Două orașe asemănătoare, aglomerate, unul cu avantajul mării, altul cu farmecul lui, chiar dacă…

M-am născut la Constanța, dar am trăit în București mai mult de jumătate din viața mea.

Două orașe asemănătoare, aglomerate, unul cu avantajul mării, altul cu farmecul lui, chiar dacă mulți am observat că nu îl apreciază. Am iubit Constanța încă de la început, Bucureștiul a fost mai mult un rău necesar inițial, apoi am început să îl iubesc pentru atmosfera specială și evenimentele multe, pentru că mi-a devenit cumva a doua casă, cea în care mi-am făcut o mulțime de prieteni în primul rând – chiar dacă am simțit mereu că ceva îi lipsește. Sau are prea mult – mă refer la poluare, aglomerație și multe alte invonveniente ale unei aglomerari urbane de aproape 2 milioane de oameni.

Spuneam la început că am trăit mai bine de jumătate din viață în București. Și totuși, din momentul în care pășesc în Constanța am așa un sentiment de liniște, de acasă, de spațiu personal în care mă simt confortabil, în primul rând pentru că îl cunosc atât de bine.

Îmi e dragă marea și aș sta pe malul ei ore întregi, mai ales în perioadele din afara sezonului, când rămâne a localnicilor… și a nostalgicilor ca mine.

Îmi sunt dragi străduțele dintr-un cartier căruia îi spuneam Coiciu când eram mică, pe care îl străbăteam în drum către bunici – străzi care atunci mi se păreau lungi și pe care acum le găsesc micuțe. Străzi pe care a apărut din loc în loc câte o vilă luxoasă la care mă uit cu tristețe, pentru că știu că acolo au sta oameni care s-au dus la un moment dat, ca și bunicii mei…

Îmi e drag să cobor din centru către Piața Ovidiu și apoi către mare pe străduțe mici, vechi, cu case ponosite, care s-au schimbat atât de puțin față de perioada copilăriei mele…

Mi-e drag să mă plimb prin centru, prin cartiere, să redescopăr vreun loc unde n-am mai ajuns demult…

Și simt că o parte din mine e mereu acolo, deși m-am schimbat mult… știu cum vorbesc oamenii, mă trezesc uneori dând foarte multe explicații, așa cum se întâmpla acasă (dacă mergi cu autobuzul la Constanța o să ai surpriza de a constata că oamenii intră în vorbă și ajung ca până să coboare să afli o mulțime despre ei și ce li se întâmplă)…

Și da, cred cu tărie că personalitatea noastră este definită și de locul unde ne-am născut, indiferent unde ne poartă pașii ulterior. Din orașul meu am plecat cu o ușoară melancolie, dar și cu o doză bună de acceptare a lucrurilor. Asta e, nu ai ce să faci, mergem înainte…

Tot din Constanța cred că se trage ușurința cu care intru în vorbă cu străinii. Să mergi într-un autobuz mai multe stații prin orașul de la malul mării și o să înțelegi despre ce vorbesc… conversațiile se leagă cu ușurință, iar dacă întrebi ceva, omul respectiv e în stare să nu mai coboare la stația unde intenționa, pentru a te lămuri…

Pe măsură ce trece timpul realizez că, indiferent de locul unde trăiesc, o să rămân aceeași fată ușor melancolică, iar zgomotul valurilor sau aerul sărat din zona în care m-am născut vor avea mereu același efect de calm și liniște pentru mine.

Tu unde te-ai născut? Locuiești în continuare în zona respectivă?

 

3 comentarii la Ne definește personalitatea locul în care ne naștem?

De ce să ne întoarcem la scrisul de mână?

Am început un jurnal odată cu primele zile ale lui 2018 – un obicei căruia am avut deja ocazia să îi constat beneficiile, ce țin, din câte îmi dau seama,…

Am început un jurnal odată cu primele zile ale lui 2018 – un obicei căruia am avut deja ocazia să îi constat beneficiile, ce țin, din câte îmi dau seama, de modul constant în care reușești să rămâi cumva în contact cu tine și ceea ce-ți dorești. Și da, am constatat că obiceiul, dar și scrisul de mână, au un efect benefic asupra mea.

Marea provocare pentru mine era (și continuă să fie) să mă pun pe primul loc pe mine, din punct de vedere profesional în primul rând, pentru că pe partea personală am constatat că îmi asum acest lucru și o fac chiar cu bucurie.

Pentru a traduce ceea ce spun… aș vrea să fiu la fel de conștiincioasă cu taskurile care se referă la mine și la micul business pe care îl am, cum sunt cu cele pentru clienții mei. Pe modelul electricianului în casa căruia soția montează becuri (acesta e tata, deh, trebuia să semăn și eu cu cineva) – eu nu reușesc să găsesc timpul necesar pentru un site-ul meu profesional, pentru a-mi updata profilul de Linkedin, a realiza câteva modificări mici, dar importante pentru bloguri…. și cred că înțelegi ideea :).

Ei bine, jurnalul acesta are un mod foarte eficient de a mă trage cumva de urechi, de a-mi reaminti ceea ce am făcut și ceea ce am făcut pentru mine, așa cum îmi doresc… Și îl scriu de mână.

Nu mi-a venit să cred cât de greu îmi era la început…. de ani de zile cred nu mai scrisesem nimic de mână, cu excepția vreunui bilețel care să îmi amintească ceva, a listei de cumpărături sau a notițelor de pe la conferințele la care am mers de-a lungul timpului (și unde mă simt uneori tare în urmă față de restul, care nici măcar nu își pun problema lor).

Eram la început neîndemânatică și parcă nici scrisul nu mi-l mai deslușeam bine, s-a transformat cumva pe măsură ce tastele calculatorului l-au înlocuit.

Mi-am mai revenit între timp, a revenit și plăcerea de a scrie de mână, una exersată de mine de-a lungul timpului prin schimburile de scrisori interminabile cu prietene din liceu sau facultate, am început să îmi recunosc scrisul, chiar dacă e diferit de cel pe care-l știam…

Mai dezorganizat, mai grăbit, dar fără să aibă îndemânarea necesară pentru a fi atât de grăbit… e al meu și mi-e drag așa cum este. Adică așa:

Și da, îl simt ca terapeutic de multe ori, îndemnul meu este să nu uiți de bilețele, scrisori, jurnal personal… sau orice formă de exprimare prin scris de mână. E greu în societatea de astăzi, dar putem cu siguranță să facem orice ne propunem.

 

1 comentariu la De ce să ne întoarcem la scrisul de mână?

Șase filme care m-au marcat și pe care le-aș revedea oricând cu drag

Am zâmbit când am alcătuit această listă, pentru că filmele pe care le-am trecut pe hârtie înainte de a scrie acest articol, ca o schiță inițială să spunem, sunt relativ…

Am zâmbit când am alcătuit această listă, pentru că filmele pe care le-am trecut pe hârtie înainte de a scrie acest articol, ca o schiță inițială să spunem, sunt relativ vechi, apărând acum 10 ani sau chiar mai bine.

Poate înainte se făceau filme mai bune, sau nu mai merg eu atât de des la film sau… poate că noile apariții cinematografice nu mai sunt chiar pe placul meu? Un pic din fiecare, cred :).

Recomandari de filme

Cert este că mi-am propus să trec în revistă cele câteva filme care m-au marcat și pe care le-aș revedea oricând, chiar dacă pe majoritatea le păstrez foarte bine în memorie, amintindu-mi replici, dialoguri întregi, vestimentația actorilor sau modul în care gesticulau în anumite momente…

Amelie

O comedie romantică pe care am văzut-o de două ori la cinematograf, în perioada în care a apărut, și am revăzut-o și peste ani cu plăcere. M-am bucurat de Parisul din film, cel pe care doar mi-l imaginam în acel moment, de excentricitatea personajului principal, de coloana sonoră deosebită… Amelie rămâne unul dintre filmele mele de suflet :).

Lista lui Schindler

Un film răvășitor, la care m-am gândit câteva zile de câte ori l-am văzut (da, l-am și revăzut de câteva ori). Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit este latura optimistă – 1000 de oameni salvați din infern, faptul că viața poate triumfa și în cele mai grele condiții, și atunci când nimeni și nimic nu pare să te poată salva. Chiar și în cele mai grele condiții.

Și un citat care mi-a rămas întipărit în memorie:

Cel care salvează o viață salvează întreaga lume

Nu știu câți dintre noi vom reuși să facem acest lucru de-a lungul vieții, dar pe mine m-a marcat acest citat.

Chocolat

O altă comedie romantică de care m-am îndrăgostit… la prima vedere. Căci au urmat și alte vizionări :). Chocolat este cu peisaje superbe și personaje care reușesc să treacă peste prejudecăți datorită unui lichid magic preparat în chicolateria lui Vienne, un personaj de poveste interpretat foarte bine de Juliette Binoche.

Trailerul filmlui, care mi-a plăcut foarte mult:

La vita è bella

E filmul pe care-mi doresc cel mai mult să-l revăd din această listă, pentru simplul motiv că nu mi-l amintesc foarte bine, dar îmi aduc aminte de lacrimile pe care nu le-am putut stăpâni, deși filmul este… o comedie. Despre război, viață, supraviețuire, sacrificiu… chiar îmi doresc să-l revăd curând.

Frida

După ce am văzut filmul am citit o multțime de articole, cărți, biografii ale pictoriței mexicane. Filmul mi s-a părut impresionant și Salma Hayek extraordinară în rolul Fridei, dar dincolo de film m-a impresionat povestea de viața, curajul, puterea de a merge mai departe, optimismul…

La Frida mă gâdesc de câte ori condițiile mi se par nefavorabile pentru a reuși într-un anumit demers, pentru a merge mai departe, când am tendința să găsesc o scuză frumoasă în loc de o cale pentru a reuși ceea ce-mi propun.

Internul

Acesta e un film nou, care rulează la HBO și mi-a plăcut mult, poate și pentru că în centru e o firmă de comerț electronic, sau pentru că-mi plac ambii actori principali (Anne Hatthaway și Robert de Niro).

E amuzant, simplu, ne arată că putem îmbătrâni frumos, atunci când ne păstrăm spiritul tânăr și acceptăm lucrurile așa cum sunt, dar și că fiecare vârstă are câte ceva de adus în plus, chiar și într-o corporație. Un film foarte fain pentru o amiază de weekend – eu l-am revăzut și online.

4 comentarii la Șase filme care m-au marcat și pe care le-aș revedea oricând cu drag

Care este cel mai bun storcător de fructe cu ax melcat?

M-am gândit o bună bucată de vreme înainte de a lua hotărârea de a achiziționa un storcător de fructe cu ac melcat sau cu melc. Nu va zace cumva pe…

M-am gândit o bună bucată de vreme înainte de a lua hotărârea de a achiziționa un storcător de fructe cu ac melcat sau cu melc. Nu va zace cumva pe unul dintre rafturile din bucătăria mea, adunând praf? E ok să storci fructele și legumele, în loc să de bucuri de ele întregi, așa cum ne sunt oferite de către natură?

Ceea ce m-a convins până la urmă să cumpăr acest sorcător a fost șansa de a-l testa înainte. Una dintre prietenele mele mi l-a recomandat și s-a oferit să mă lase să îl folosesc pe al ei înainte de a-l achiziționa pe al meu.

Am putut să îl utilizez cu ce fructe/legume am vrut, cât am vrut – și bonus l-am și spălat la sfârșit, pentru a mă convinge că e atât de simplu pe cât părea (cu condiția să îi aloci un spațiu al  lui, dar mai povestim despre asta). Știam înainte de a-l cumpăra așadar că am făcut o alegere bună

Storcator de fructe cu ac melcat

Într-un final mi l-am cumpărat și eu, pe același, dar am testat și întrebat despre mai multe înainte și cred că merită să povestesc aici pe blog despre întregul proces, poate mai vrea cineva să își cumpere la un moment dat.

Top 5 storcătoare cu ac melcat în 2018

  • Storcător de fructe și legume cu melc Oursson JM7002/RD – mi se pare produsul cel mai accesibil ca preț dintre cele premium, dacă pot spune așa. Este storcătorul pe care l-am cumpărat și eu, după ce l-am testat o perioadă. Oursson este un brand elvetian specializat in produse pentru bucatarie si accesorii, iar acest storcător are un melc puternic și promite o cantitate maxima de suc cu mai multe vitamine si nutrienti din orice tip de fructe sau legume,
  • Storcator de fructe si legume cu melc Kuvings C9500PR – a fost varianta pe care noi am analizat-o cel mai mult atunci când am optat pentru Oursson-ul de mai sus, mi s-a părut treapta imediat următoare și recunosc că bugetul pe care vroiam să îl alocăm la momentul respectiv a cântărit în alegerea făcută. Acest storcător are axul melcat si sita confectionate din Ultem, un material ecologic extrem de solid, folosit la constructia navelor spatiale NASA si pentru echipamentele medicale. Vasul de colectare a sucului este confectionat din Tritan, un material ecologic ce nu contine BPA (Bisfenol A).,

  • Storcator de fructe si legume cu melc Hurom HE – un storcator robust, care se descurca ireprosabil fie ca vine vorba de stoarcerea fructelor, legumelor, radacinoaselor sau frunzelor. Stoarce lent (72 rotatii pe minut), prin presare la rece, iar faptul ca pachetul contine doua site va ajuta sa preparati atat sucuri limpezi, piureuri, smoothie cat si suc de rosii,

  • Storcator de fructe si legume cu melc Star-Light SJB-150Reste varianta pentru un buget limitat, dar care m-a surprins prin numărul foarte mare de review-uri pozitive. Atunci când bugetul îți este limitat, mi se pare o variantă foarte ok de luat în considerare,

  • Storcator de fructe si legume cu melc Philips Avance Collection – potrivit inclusiv pentru frunze, legume verzi si fructe lemnoase, se curata foarte ușor, doar cu apă de la robinet și are un sistem anti-picurare care îți permite să te oprești între seriile de stoarcere si sa nu murdaresti blatul

Care este diferența între un storcător clasic și unul melcat?

De ce aș alege un storcător cu ax melcat, în locul unuia tradițional? Este o întrebare pe care mi-am pus-o și au existat câteva argumente în favoarea alegerii storcătorului cu melc.

În primul rând, un storcător de fructe cu ac melcat sau cu melc permite obtinerea unui suc natural 100% omogen, prin presarea usoara a fructelor, spre deosebire de zdrobirea lor la mare viteza, ca in cazul storcatoarelor conventionale.

Apoi, acesta este mult mai simplu de curățat, lucru care se traduce prin utilizarea lui mai deasă. avut la un moment dat un storcător clasic, dar îl foloseam rar, pentru că îmi era foarte greu să îl curăț după fiecare utilizare. Lucrurile stau diferit în cazul storcătorului cu ac melcat, care mi se pare mult mai ușor de curățat și pe care îl pun în funcțiune de câteva ori pe săptămână.

Un storcător clasic este, sub denumirea tehnică, un storcător de fructe/legume cu sistem de centrifugare. Are o viteză mare de rotire. Practic, forța centrifugă este cea care separă sucul de pulpa fructului. Sucul ce se obține trebuie consumat imediat, căci păstrat pentru mai tarziu, se va altera (oxida).

Diferența majoră dintre un storcător cu melc și unul cu centrifugare este chiar modul său de a funcționa. O dată pornit, nu centrifughează. Ci acționează asupra fructelor/legumelor prin presare la rece. Presarea se face lent, iar stoarcerea fructelor/legumelor este mai eficientă. Se obține mai mult suc decât în cazul aparatelor cu centrifugare. Iar sucul obținut se poate păstra și pentru mai târziu, oxidarea nemaifiind așa puternică. În plus, enzimele se păstrează în cazul acestei variante.

Ce presupune un storcător de fructe cu ax melcat

Cu un sistem de funcționare complet diferit de al storcătorului tradițional, se obțin sucuri proaspete, sănătoase și revigorante. Ambele tipuri de storcătoare fac acest lucru, dar principalul avantaj al storcătorului cu melc este acela că păstrează proprietățile fructelor și legumelor, și nu distruge enzimele. În plus, cantitatea de suc extrasă este mai mare în cazul storcătorului cu melc, iar de spălat (părere personală) – se spală mult mai ușor.

La bază, sistemul de funcționare este simplu. Departe de a reprezenta o mașinărie complexă, storcătorul melcat este totuși cel care oferă sucuri cu substanțe nutritive complexe.

Ca să îți faci din storcătorul melcat un aliat în bucătărie, e bine să ții cont de câteva caracteristici suplimentare. Ușurința la manevrare și curățare sunt două dintre ele, și destul de importante. Iată-le pe toate:

Ce să iei în considerare atunci când cumperi un storcător de fructe cu melc

Capacitatea 

Sunt unele dispozitive care au capacitatea de 1l sau peste, pentru suc, și pe care le recomand ca fiind mai eficiente din acest punct de vedere. Același efort, pentru o cantitate mai mare de suc natural proaspăt.

Să aibă o viteză de rotație cât mai mică

Pentru o presare lentă, la rece, este nevoie să alegi un aparat cu viteze între 60 și 80 rotații pe minut. Dar sunt și aparate cu viteze mai mici de atât. Cu cât mai mică viteza, cu atât mai ok produsele obținute.

Randamentul

Aici, la acest aspect, încadrăm puterea motorului care pune melcul în funcțiune. Un randament mai bun se poate ușor observa și în cantitatea de apă ce rămâne în resturile de fruct, după stoarcere. Resturile de fruct mai uscate dovedesc că presarea s-a făcut cu un randament superior, și s-a obținut maximul posibil de suc.

Să fie silențios

Cu un cât mai mic număr de decibeli în timpul funcționării, procesul de stoarcere a fructelor poate fi unul mai plăcut, și ușor de repetat chiar și la utilizări zilnice.

Să fie cât mai ușor de curățat

E clar că această caracteristică este una care poate face diferența între… a folosi sau nu foarte des storcătorul.

O caracteristică ce mi se pare foarte simpatică este aceea de a fi un model compatibil cu mașinile de spălat vase. Altfel, poți alege un aparat dotat cu periuțe speciale pentru curățarea axului de presare.

Acestea ar fi, în mare, lucrurile de care trebuie să ții cont la achiziționarea unui storcător de fructe cu melc.

Sper că te-au ajutat informațiile de aici, sau că te vor ajuta la un moment dat,  dacă te vei hotărî să achiziționezi un storcător cu ac melcat.

1 comentariu la Care este cel mai bun storcător de fructe cu ax melcat?

Onoare și respect, un serial pe TVR 2

Am sentimente amestecate vizavi de acest serial italian, pe care l-am descoperit săptămâna trecută: pe de o parte, îmi place mult, pe de altă parte… nu-mi place faptul că simt…

Am sentimente amestecate vizavi de acest serial italian, pe care l-am descoperit săptămâna trecută: pe de o parte, îmi place mult, pe de altă parte… nu-mi place faptul că simt că m-a făcut, după atâția ani, dependentă de televizor. Și se mai difuzează și după 22, la o oră pe care nu am reușit să o identific exact – uneori începe mai devreme, alteori a început chiar la 22.30.

Ora mea de culcare a devenit 23.30 sau mai târziu și asta nu pentru că muncesc mai mult, scriu mai mult sau cine știe ce lucruri mărețe fac: am un serial și abia aștept să înceapă. Cred că prin liceu mă mai uitam la vreun film așteptând cu nerăbdare continuarea, dar erau în general serii scurte, de 2, 3 sau 4 episoade.

Am avut și câteva seriale preferate, nu știu dacă îți mai amintești de Caracatița sau Edera, de Mostenirea familiei Guldenburg, Dr. Quinn, Midnight Caller sau chiar Maddie și David, dar eu m-am bucurat de fiecare episod. Și cred că au mai fost :). Mi-au plăcut și ceva seriale recente – Dr. House, Iubirile croitoresei, Neveste de militari, Păstrează speranța, Fetele Gillmore, Anatomia lui Gray și cred că mai sunt… dar nu erau genul pe care să le urmăresc, să le aștept… dacă eram în fața TV-ului când se difuzau, bine.

La un moment dat nu m-am mai uitat la TV decât la evenimente sportive, vreun film descoperit întâmplător și ceva filme de Crăciun.

Onoare și respect e un film italian, are un actor principal foarte frumos, ca un James Bond de frumos, o acțiune destul de complicată, în care binele și răul se împletesc, cu ceva răfuieli între clanuri, dar și povești de dragoste… o muzică ce mie-mi place mult și ceva palpitant la fiecare final de episod, care mă face să aștept cu nerăbdare continuarea. Are și o eroină, Melina, pe care am îndrăgit-o pentru optimismul de care dă mereu dovadă, deși viața nu a fost deloc darnică cu ea, plus o alta, Nella, alături de care am suferit, dacă pot spune așa…

E un serial fain și mă bucur că l-am descoperit.

Tu ce seriale urmărești în ultimul timp? Te uiți la TV sau preferi să le vezi de pe laptop?

Sursa foto

1 comentariu la Onoare și respect, un serial pe TVR 2

Tu despre ce dorești să vorbim pe blog în 2018?

La mulți ani în primul rând! Îți doresc din tot sufletul să ai un An Nou bun, exact așa cum ți-l dorești și tu! Un pic spre surprinderea mea, m-am…

La mulți ani în primul rând! Îți doresc din tot sufletul să ai un An Nou bun, exact așa cum ți-l dorești și tu!

Un pic spre surprinderea mea, m-am trezit că îmi doresc în mod special să scriu în Cafenea și să am chiar un obiectiv pentru acest blog în 2018. Obiectivul l-am numit Provocarea celor 100 de articole și e ușor de intuit că se referă la publicarea acestora aici. Posibil ca două articole pe săptămână să nu fie mult, dar pentru mine este o provocare.

Cafeneaua Iuliei este un blog încă mic, pe care l-am pornit din dorința de a avea și un spațiu personal de exprimare, care nu este limitat de vreo nișă (așa cum este blogul Economisim), cu toate că am constatat în timp că îmi place să scriu despre călătorii și locuri, despre filme, cărți sau lucruri pe care le folosesc în fiecare zi.

Am adăugat în timp și câteva articole despre… haine, un subiect care nu pot spune că mă preocupă în general. Nu în mod special, dar sunt femeie și evident că îmi place să arăt bine și să mă simt bine în hainele pe care le am.

Nu îți ascund faptul că această rubrică a fost o variantă la care m-am gândit pentru a monetiza blogul – m-am străduit în același timp ca toate aceste articole să fie unele utile.

A fost o surpriză pentru mine să constat că, deși sunt departe de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă în această zonă, nu îmi displace deloc să scriu nici măcar despre rochii de seară lungi, de exemplu. Alegerile mele au fost mai ușoare după ce am scris câteva articole cu acest subiect, de altfel, și din fericire am păstrat un principiu în care cred, respectiv puțin, dar bun.

Am citit undeva o comparație care mi-a plăcut, între anul care a început ieri și o carte de 365 de file… blogul acesta sper că se va îmbogăți și el în acest an cu (cel puțin) 100 de file, dar pentru că nu mi-a plăcut niciodată să vorbesc singură, o să te rog pe tine să îmi spui despre ce ți-ar plăcea să scriu…

Eu mi-am notat câteva impresii despre vacanța care tocmai s-a terminat, despre ultimele cărți citite, câteva filme pe care le-am văzut de curând, câteva gânduri pe care mi-ar plăcea să le dau mai departe… dar mi-ar plăcea să-mi spui și tu ce articole ai citit cu plăcere și despre ce ai vrea să scriu aici.

La mulți ani, îți mulțumesc că mă citești și îți doresc din tot sufletul un 2018 bun!

4 comentarii la Tu despre ce dorești să vorbim pe blog în 2018?

La ce conferințe și traininguri am participat în 2017

Încă de la începutul lui 2017 mi-am propus să ajung la o serie de conferințe la care am mai participat sau care mi-au stârnit interesul din diverse motive – vreau…

Încă de la începutul lui 2017 mi-am propus să ajung la o serie de conferințe la care am mai participat sau care mi-au stârnit interesul din diverse motive – vreau să fiu la curent cu ceea ce se întâmplă în jurul meu, să aflu noutăți din diverse domenii, dar și să socializez, mi se pare foarte important, mai ales pentru un freelancer.

Am fost destul de selectivă în alegerea lor, participând doar la acelea care am considerat că mă ajută cu adevărat.

Webstock 2017

GPeC – cea mai mare conferință a e-commerce-ului românesc. Am participat la ambele ediții, summit-ul din vară și cel din toamnă, rămânând cu informații valoroase de la profesioniștii domeniului. I-am ascultat pe Neil Patel sau Karl Gilis, pe Amy Harrison, care e unul dintre reperele mele în zona de content marketing sau pe Oli Gardner și Cyrus Shepard. La GPeC sper să ajung și anul viitor, e una dintre conferințele mele de suflet.

Webstock – o conferință de Social Media destinată bloggerilor, dar și agențiilor și oamenilor care lucrează în această zonă, la care particip cu plăcere de ceva ani și unde mă bucur să întâlnesc din ce în ce mai multă lume cunoscută.

Cursul de formatori de la Extreme Trainig, pe care îi și recomand dacă ai plan vreun curs organizat de ei. Mi-a plăcut mult metoda de învățare – punând accentul mai puțin pe teorie și mai mult pe practică. Da, sunt și trainer acum, și lucrez la un modul pe care vreau să îl pun în practică cât mai repede.

Food Bloggers Conference – fără să fiu blogger culinar, m-am gândit să particip pentru că am publicat destule rețete în timp și vreau să o mai fac, fiind interesată și de partea aceasta vizuală, căreia i-am dat mai puțină importanță. Conferința va avea loc mâine de fapt, sper să aflu lucruri interesante și din această zonă.

Workshop-ul Oportunități de investiții în 2018 – un workshop organizat de doi bloggeri din zona finanțelor personale, cu informație cu adevarat utilă și bine sintetizată, o alegere bună pe final de an.

Acum am realizat că am participat la destul de puține evenimente față de anii trecuți, am fost mult mai selectivă cred, dar au fost cu siguranță suficiente pentru ce mi-am propus. Am scris acest articol la provocarea lui Andrei Ursachi – trainer antreprenor, care are și un grup Facebook dedicat antreprenorilor din România, implicându-se activ în susținerea acestora.

Niciun comentariu la La ce conferințe și traininguri am participat în 2017

Câte articole se pot scrie în fiecare zi

Type on the field below and hit Enter/Return to search