Zilele acestea se afișează rezultatele la Bac, un examen ce cântărește un pic mai greu decât o făcea BAC-ul dat de mine, care nu conta în vreun fel pentru admiterea la facultate.
Îmi amintesc și acum de zilele acelea toride de vară, de emoțiile noastre (deși ne aflam într-un mediu relativ familiar, în școala unde învățasem zi de zi timp de 4 ani și alături de colegii din clasa noastră sau din cele paralele, pe care apucasem să îi știu, măcar din vedere), de glumele dinainte și de râsul nostru… care nu era tocmai al nostru :).
Amintiri despre Bacalaureatul meu
Eu am început să iau BAC-ul în serios cam cu o lună înainte de a-l susține cred – în rest, învățasem pentru facultate, un examen pe care îl consideram mult mai greu, având în vedere schimbarea specialității (făceam trecerea de la mate-fizică la limbi străine), dar și concurența mult mai mare.
La BAC trebuia să luăm minim 5 la fiecare materie și să avem media 6 per total. Având în vedere faptul că media rezulta și din adunarea notelor la materii pe care eram destul de sigură pe mine – română și franceză, de exemplu, lucrurile nu aveau cum să stea rău.
Dar cumva, ceva s-a schimbat pe măsură ce ne-am apropiat de acest examen și-mi amintesc că am început să am emoții. Lumea – rude, prieteni ai părinților – îmi spunea că este examenul maturității și începusem să-l privesc mai atentă. Apoi… am realizat că o singură zi proastă și am învățat degeaba pentru facultate, pentru că nu aveam să mai susțin acest examen :).
Așa că ultima lună a venit cu niște emoții pe care nu le așteptam. Și a trecut extrem de repede :).
Mă văd și acum cu emoții maxime înaintea probei la română, când mi-era extrem de frică să nu mă blochez din cauza lor. La momentul 0, emotiile au fost acolo, așa cum le știam, dar – tot așa cum mă știam și cum sunt și acum – am reușit cumva să trec peste ele și să spun ce am de spus.
A venit un 10 eliberator, care mi-a dat încredere pentru mai departe.
De restul examenului îmi amintesc vag. Îmi aduc aminte că, pe măsură ce dădeam probele, aveam o senzație de ușurare din ce în ce mai mare. BAC-ul meu a fost, în ciuda emoțiilor, un examen vesel.
Am știut că-l voi lua după proba de matematică, de care-mi era frică cel mai tare. Proba de franceză, ultima, a fost ca o ultimă verificare înainte de marele exemen, care mă aștepta în toamnă.
Îmi amintesc și acum serile în care mă plimbam pe malul mării, așa cum o făcusem și în timpul admiterii la liceu… dar nu aveam aceeași senzație că trece examenul și urmează vara cea lungă, în care urma să mă distrez și să merg la plajă de câte ori vreau. Ci un fel de apăsare, că ce e greu urmează.
Așa a și fost. Examenul de admitere la facultate a fost cel mai greu pe care l-am susținut eu și mi-a oferit la sfârșit, iar bucuria pe care am simțit-o atunci când am intrat e greu de descris în cuvinte. Dar despre Admitere, povestim altă dată :).
Tu ce amintiri de la BAC ai?
Sa stii ca eu prea multe nu imi aduc aminte despre BAC in sine. Dar sunt foarte multi ani de atunci… Tin insa minte ziua in care s-au afisat rezultatele. Nu era ca acum cand poti sta comod in fata laptopului si sa afli cat ai luat la examene. Trebuia sa astepti pana cand se afisau in fata liceului. Ce stres, ce emotii!
Eu eram prin oras cu o prietena cand ne-am intalnit cu cineva de la o clasa paralela, care ne-a spus ca s-au afisat rezultatele. Sa vezi viteza pe noi la momentul acela, in cateva minute eram in fata liceului…
Eu nu am amintiri placute de la bac, cu toate ca am luat note foarte bune. Eram stresata, cu fiecare proba mai obosita, cu presiunea din partea tuturor care se asteptau sa iau cea mai mare medie etc. Am luat note in scadere cu cate 20 sutimi in ordinea probelor scrise. Asta m-a descurajat, ultimul examen a fost la economie si era materia la care invatam pentru admitere la facultate, alaturi de matematica. Am invatat si mai bine in luna ce a urmat, asa ca la admitere am rezolvat in cateva minute fara greseala toate subiectele la economie.
Dar am ramas cu imaginea unui examen foarte obositor, dupa un an de scoala greu.
Claudia, imi pare rau ca ai amintiri mai putin placute de la Bac… A 12-a a fost, intr-adevar, un an obositor…
desi a trecut ceva timp de cand am sustinut eu bac-ul, imi amintesc ca aveam niste emotii….foarte mari. La fel ca la tine, la mine nota la bac nu conta la admiterea la facultate, Asa incat m-am axat foarte mult pe materiile pe care urma sa le sustin si la admitere, matematica, geografie si engleza.
Da, asa ma gandisem si eu, ca ma axez pe materiile pe care le stiu… pana ce m-a palit la un moment dat ideea ca as putea pica la mate, cu toata franceza mea. Am luat peste 9 la matematica pana la urma, am scapat usor.
Am invatat mult la bac, nu stiu neaparat daca m-a ajutat cu ceva in viata la cat am invatat, la ce mi-a folosit. Pana la urma nici nu mai conteaza nota, ci doar faptul ca ai o diploma. Asta e cel mai trist si partea aceasta o vad si tinerii.
Heheee….ce multi ani au trecut de atunci, ce emotii…cred ca multi dintre cei care sustin azi examenul nici emotii nu au :))
Eu când am dat bac-ul am avut emotii la engleza oral, dar am trecut cu bine și îmi amintesc la ultima proba, eu am dat informatică subiectele au ajuns pe la 12 nu știu din ce motive organizatorice. A fost mult stres, emotii, dar s-a terminat cu bine.
Eu imi aduc aminteca, pe vremea mea, comunista, trebuia sa fie probabilitate 100%, altfel profesorii erau sanctionati. Asa ca, daca nu te descurcai, suppraveghetorii te ajutau, te lasau sa copiezi. Esti de la malul marii?! Si eu. Constanta?
Ooooo cam mult timp de atunci, acusi se fac 40 de ani de cand am dat bacul. Era un examen ca oricare altul, nu mi s-a parut atat de stresant si nici nu imi aduc aminte sa fi picat atat de multi cum se intampla astazi. Cred ca eram mai constiinciosi pe vremea aia.
Am dat BAC-ul in 89, nu mi s-a parut cine stie ce pentru ca eram ultima generatie pregatita după doctrina comunista: ,,Invata, invata si iar invata!” Am dat examen la romana, matematica si fizica! Cel mai frica mi-a fost la fizica, desi am scris 8 pagini, mi-amintesc si acum ca nu am ridicat capul din foaie decat cand am auzit vocea profesorului: ,,Mai aveti 10 minute” 😀
In fiecare an sunt in comisia de BAC si-mi amintesc de fiecare data de fetita cu cosițe din prima banca de la ușa…
Parca au trecut 1000 de ani de cand am dat BAC-ul 😀 Tin minte ca cel mai tare imi era frica de engleza 🙂 dupa ce am trecut de engleza nu mai aveam emotii.
10 ani de la bac am eu. Cea mai pregnanta amintire – cum mi-a dat o profesoara la limba romana la proba orala 9 fiindca nu am “cotizat”.
Claudia, ce trist… Noi nu am „cotizat” la BAC, asta imi amintesc foarte bine…. in afara unor sticle de apa si suc pentru profesori, care erau normale pana la urma, pentru ca erau 35 de grade afara si de aerul conditionat inca nu se auzise…
Stiu ca m-am enervat ca am fost programata la oral la romana a doua zi, pentru ca ma cheama cu S si m-am enervat groaznic. M-am dus acasa, am dormit si m-am intors la scoala unde am intrat pe furis ca sa zic asa, iar cand am ajuns la usa profesorii strigau sa intre urmatorul,sa intre xxx si am intrat si eu, chiar daca nu era randul meu. Imi era putin teama ca nu o sa ma gaseasca pe liste, dar m-au gasit si nu au comentat nimic si am luat 10. Stiu ca de informatica mi-a fost cel mai frica, dar am luat 9 si ceva. La romana am luat foarte putin, dar dupa contestatie mi-au marit cu un punct jumate. Ma gandesc si acum ce faceam daca nu aveam tupeu sa pun contestatia.
Mi-ai adus aminte de emotiile care m-au incercat atunci cand am sustinul examenele de la Bac, a trecut atat timp si parca nu m-am schimbat deloc.
Asa ma gandeam si eu, ca a trecut timpul si am ramas aceeasi persoana, cu o multime de vise, sperante si o doza buna de optimism 🙂
Nici eu nu m-am apucat prea devreme de invatat. Invatam de obicei din cam cat am nevoie pentru note. Mi-a fost foarte teama de examenele orale. De cele scrise n-am avut nici o problema
Nu tin minte sa fi fost un examen foarte stresant, mai multe imi amintesc de la examenul de treapta a doua. Stiu doar ca am dat probele in cabinetul de romana si pe peretele din spatele clasei, era incadrat un citat de care m-am folosit ca sa-mi inchei apoteotic lucrarea la proba de romana 🙂
Aici in Franta rezultatele se iau inca de pe liste, pe internet apar mai tirziu. Cum de multe ori probele se dau la alte licee decit cel facut, listele se afiseaza tot acolo, deci in general copiii sunt insotiti de parintii care-i aduc cu masina. Am varsat o lacrima (sau mai multe ) cind am fost cu fiica mea sa aflam rezultatele.
:))) N-am inteles cum i-ai gasit poza lui Ponta din tineretile lui cind a absolvit pare-mi-se ceva. Si apoi m-am uitat mai bine si am vazut ca nu e Ponta 🙂
Lol, e un chinez, nici nu m-am gandit la Ponta :))))