Da, la cartea Confesiunile unui cafegiu m-am gândit atunci când am ales titlul, doar că iubitoarea de cafea în cauză, eu adică, e mai puțin specializată în cafele, arome și moduri de preparare (cu toate că am unul preferat, la french press), cafeaua fiindu-i dragă în special pentru conversația ce o însoțește și acordând mai puțină atenție aromei sau modului în care a fost pregătită și râșnită.
Mama o invita la noi pe una dintre mătușile mele, la care țin tare mult, la o cafea de câte ori făcea rost de 100 de grame și uneori mai puțin de cafea naturală. O chema și la un nechezol sau cafea amestec, cea care se găsea în mod curent, iar conversația se lega în mod firesc și eu iubeam să le ascult, chiar dacă nu înțelegeam de fiecare dată mare lucru din ce vorbeau (când eram foarte mică).
Se crea o intimitate frumoasă în jurul acestei cești de cafea, iar eu visam să cresc și să am la rândul meu invitate, și să am o cunoștință de la care să pot cumpăra cafea din cea bună, care le făcea pe mama și mătușa să zâmbească și să savureze mult mai atent licoarea magică.
Bunica e cea care mi-a dat prima ceașcă de cafea. Nu era cafea adevărată, nici măcar din cea amestec care nu cred că avea oricum vreo urmă de cafea adevărată. Era năut prăjit în casă și măcinat îndelung, la râșnița manuală despre care am povestit cu o altă ocazie. La început ocazional, apoi relativ des, într-o ceșcuță cât un deget, din care abia dacă sorbeam de 2-3 ori. Dar o făceam cu plăcere, și în jurul acestei cești se dezlegau și vorbele de multe ori și afla mamaia despre ce m-a supărat sau întristat în ultima vreme. E incredibil cât de ușor se pot risipi toate grijile unui copil, la sfârșitul cafelei și al conversației uitam de tot ceea ce mă preocupase înainte.
Au urmat apoi cafelele de om mare, conversațiile cu prietenele mele, cu părinții, care mă așteaptă și acum cu o ceașca mare de cafea care, culmea, mă lasă să dorm indiferent la ora la care ajung să o beau, cu al meu V., cu sora mea și cu alte persoane la care țin.
Pentru mine cafeaua este doar un start bun pentru conversație, așa cum spuneam mai puțin mă pasionează tipul de cafea sau aroma ei, deși în timp, inevitabil, am ajuns să știu mai multe și despre această parte.
Tu cum bei și percepi cafeaua?
Lasă un răspuns